Page 7 - Binder1

This is a SEO version of Binder1. Click here to view full version

« Previous Page Table of Contents Next Page »
ROMANIAN TIMES
7
CULTUR}
ParkView Chiropractic Center
În nordul capitalei la şosea, lângă Fântâna
Mioriţa, se află două muzee unice pentru
Bucureştiul de ieri şi de azi - locuri încărcate
de istorie şi artă, create cu dedicaţie şi
pasiune de către familia Minovici care, timp
de 200 de ani, şi-a legat profund destinul de
cel al României. Legişti, chimisti, ingineri de
calibru, “Minovicii” ne-au lăsat o moştenire
culturală şi socială aparte. De numele lor
se leagă înfiinţarea unor instituţii importante
precum Institutul Medico Legal, Spitalul
de Urgenţă, Facultatea de Farmacie,
Facultatea de Chimie, Casa Centrală a
Asigurărilor Sociale, Salvarea.
Moştenirea culturală a familiei Minovici
trebuie recuperată, pentru că această
moştenire a însemnat pentru societatea
românească depăşirea unor mari decalaje
istorice în plan social şi cultural.
Pentru istoriamedicinii româneşti moderne,
familia Minovici poartă calitatea de
întemeietori şi ctitori. O biografie completă
a acestei familii nu s-a redactat iar între
puţinele lucrări, axate îndeosebi numai
pe cele trei personalităţi ştiinţifice care au
creat renumele familiei, fraţii Mina, Ştefan
şi Nicolae Minovici, amintim lucrarea:
Fraţii Minovici
de N. Ioanid şi B. Angelescu
(Editura Ştiinţifică, 1970, Bucureşti) şi
I.M.L.
“Prof. Mina Minovici” în pragul unui secol
de activitate
(sub redacţia Prof. Dr. Moise
Terbancea, Bucureşti, 1982) .
ObiografieafamilieiMinoviciesteimportantă
atâtdinperspectivaevoluţiei istoriceaştiinţei
româneşti moderne cât şi din perspectiva
modului încareofamiliemodestălaînceput,
de clasă mijlocie, reuşeşte printr-un efort
susţinut să se realizeze social şi spiritual,
prin mijloace proprii, într-o societate în curs
de modernizare.
Traseul social al familiei Minovici începând
cu mijlocul veacului al XIX-lea, nu se
deosebeşte foarte mult de traseul altor
familii din burgheziamijlocie sau chiar mică,
către afirmarea profesională, pe calea
nu foarte uşoară a profesiunilor liberale.
Pentru România modernă, Bucureştiul a
fost dintr-un început centrul urban şi cultural
cel mai bine conturat şi cel mai atractiv
spaţiu cosmopolit, şi care oferea alternative
profesionale şi culturale. Către mijlocul
secolului al XIX-lea, întâlnim aici o societate
multietnică, variată profesional.
Printre noii locuitori ai Bucureştilor şi ai altor
oraşe româneşti erau şi vlahii balcanici,
îndeosebi cei veniţi din Macedonia şi Epir.
Începândcu1850 , numărul acestoraeste în
creştere, pe fondul repetatelor crize interne
ale statului otoman şi constituirii tinerelor
state balcanice moderne. Ambele situaţii
îngrădeau realizareavlahilor balcanici, astfel
încât mulţi au preferat să vină în România.
În cadrul acestui proces se află şi începutul
familiei Minovici.
Între primele valuri de vlahi macedoni
care au sosit în Ţara Românească, pe
fondul războiului ruso-otoman din 1806 -
1812, a fost şi un tânăr “neguţător de vite”
originar din orăşelul Tetovo din Macedonia
sârbească. Numele său era Ştefan Mina.
Cum paşaportul îi fusese eliberat de
autorităţilesârbeşti - care începuserăpolitica
de “naţionalizare” a numelor celorlalte
comunităţi etnice din teritoriile balcanice
anexate de la turci - numele deMina i-a fost
schimbat în Minovici.
Ştefan Minovici se decide să rămână în
Muntenia, pentru a se ocupa de negoţul
său. Pentru început s-a stabilit la Craiova
unde s-a căsătorit cu o olteancă care i-a
dăruit patru băieţi. Aceştia au urmat şcoala
grecească - aşa cumcereamoda. Cel de-al
doilea fiu, pe nume Ştefan, va fi în centrul
atenţiei noastre.
După alungarea vremelnică a bonjuriştilor,
către 1849 - 1850, câmpul de activitate al
negustorului de vite Ştefan Minovici s-a
diversificat, comercializând cai în Austria
şi Prusia. Cu timpul s-a dedicat aproape
exclusiv comerţului cu cereale, drept
Povestea adev]rat] a unei familii
ÎNTREBĂRI PENTRU DOCTOR
Întrebare
:
Cumpot eu să fiu sigur căci copilul meu poartă ghiozdanul corect pe spate? Se
poate ca ghiozdanul să stârnească probleme de sănătate dacă e foarte greu, sau dacă e purtat
înmod greşit? Pot medicii dumneavoastră să ajute dacă copilul se plînge de durere de spate
din cauza ghiozdanului?
Răspuns:
Desigur, poziţia şi greutatea ghiozdanului, afectează spatele. Este ghiozdanul
foarte greu? Dacă ghiozdanul e purtat incorect, coloana vertebrală va crea probleme de
sănătate. Un ghiozdan greu poate stârni subluxaţii la spate (oase mutate de la loc). E foarte
important să învaţămcopilul săpoartecorect ghiozdanul şi săştiecareestegreutateamaximă
aceptată. Educaţi copilul să adopte o poziţiei corectă de şezut în bancă şi la computer în
timpul şcolii.
Educaţi copilul sămenţină o poziţie corectă şi dreaptă la spate! De asemenea, este important
ca, copiii săfie implicaţi îneducaţiefizică. Dacădoriţimaimulte informaţii înacest domeniu,
vă invităm să sunaţi pentru o consultaţie la medicul nostru.
Informaţii importante despre Scolioză pentru părinţi.
Medicina modernă indică faptul că această boală e o condiţie care se răspîndeşte în mod
rapid mai ales la vîrsta copilăriei.
Scolioza este una dintre cele mai comune boli de şira spinării. Modifică şi desfigurează
coloana vertebrală, şi poate începe la o vîrstă foarte tînără, tocmai la copii de vîrsta şcolară.
Scolioza poate distruge dezvoltarea copilului şi poate opri creşterea. Deformează oasele de
la şira spinării, discul intervertebral, şi conecţia de la muşchi la coloana vertebrală.
Scolioza schimbă forma normală a coloanei vertebrale dintr-o linie dreaptă într-o formă de
“C” ori “S”. De obicei, scolioza apare şi se dezvoltă între vârsta de 6 şi 18 ani, deşi poate fi
prezentă la naştere sau poate evolua mai tîrziu în viaţă. O decizie inteligentă e să fie tratată
la timp, la o vîrstă tânără sau de îndată ce a fost descoperită problema. Scolioza progresează
destul de repede, şi e o condiţie care se agravează cu timpul. De multe ori e dificil de a
observa schimbări dramatice la spate pînă în momentul în care se observă o deformare şi o
deteriorare semnificativă.
Sănătatea Copilului e înMîna Părintelui!
Dacă doriţi mai multe informaţii despre Scolioză, vă rugăm să ne sunaţi la 503-255-5522, şi
vă vom expedia prin poştă o broşură cu mai multe informaţii despre Ghiozdane şi Scolioză.
Dacăpreferaţi, programaţioconsultaţiecumediciinoştripentruaobţinemaimulte informaţii
despre Scolioză şi modul corect de a purta ghiozdanul, sau pentru un control medical al
copilului dumneavoastră.
Sunaţi-ne astăzi la
503-255-5522
!
!
• Probleme de depresiune, stres, alergii
Lyudmila Kristina
Center
Chiropractic
ParkView
503.255.5522
Translator Român disponibil - Kristina
16248 NE Glisan St.
Portland, OR 97230
Dr. Petty Dr. Silon Dr. Graffeo
Ghiozdanele şi Scolioza
pentru care s-a mutat cu întreaga familie
în portul dunărean al Brăilei, de unde
exportul de cereale se realiza mai lesne.
Treptat, cei patru băieţi se vor integra în
comerţul tatălui lor, mai puţin acela care-i
purta numele. Tânărul Ştefan, avea o fire
meditativă fapt care l-a îndepărtat de la
ocupaţia negustorească. El s-a căsătorit
cu o brăileancă de origine grecească,
Sofia Haliu, “văduva tânără cu un copil” şi
s-a desfăcut de tovărăşia negustorească
avută cu fraţii săi, după decesul tatălui. S-a
mutat apoi cu familia sa în mahalaua Vatra
Râmnicului - Sărat, după ce şi-a luat “partea
de avere ce i se cuvenea”.
Deşi nu a făcut negoţ sau politică, Ştefan
Minovici a fost ales primar al urbiei Râmnicu
Sărat. Din cei 13 copii ai săi au supravieţuit
doar nouă: şasebăieţi şi trei fete, dintre care
Mina, Ştefan şi Nicolae, vor da dovadă de
foarte mult talent şi tenacitate în a-şi atinge
idealurile. Asemeni tatălui său, Ştefan
Minovici s-a stins din viaţă prematur, în
1876, nereuşind să sebucurede succesele
copiilor săi.
Suntem la finalul domniei lui Cuza. Un
târguşor precum Râmnicu Sărat nu era
foarte potrivit pentru desăvârşirea educaţiei
şi afirmarea profesională pe care fii lui
Ştefan Minovici au încercat-o după clasele
primare. Atenţia lor s-a îndreptat către
Bucureşti.
Bucureştenii cunoşteau efervescenţa unui
oraş cosmopolit încărcat cu toate valorile
unei societăţi moderne, preluate şi adaptate
însalturiîndeosebidupă1848.Seconstruiau
bulevardemoderne - după axa nord-sud se
lucra la axa est-vest; străzile pietruite sau
asfaltate înlocuiescpecelepoditecupodine
din lemn sau uliţele prăfuite ale mahalalelor
învecinate cu centrul; arhitectura locuinţelor
private şi a edificiilor publice se aliniau în
curentul epocii; elitele sociale şi culturale
absorbeau necontenit elemente tinere
din clasa de mijloc, tot mai numeroasă
şi diversificată profesional şi etnic dar de
un nivel intelectual tot mai consistent;
cafenelele cu specificul lor literar, artistic,
liber - profesionist sau lumpenproletar, erau
o realitate cotidiană obişnuită; vestimentaţia
modernă înlocuieşte tot mai mult - pe
măsură ce generaţiile vechi se stingeau -
elementul vestimentar oriental, nu demult
preponderentşiadeseaobligatoriu.Oamenii
urmau să înlăture ultimul aspect modern:
comportamentul determinatdeomentalitate
înmaremăsură neurbanizată.Acest proces
va continua cu succes în primele decenii ale
secolului XX, dar a fost întrerupt începând
cu 1950.
Cum arăta lumea românească pe când cei
trei băieţi ai lui Ştefan Minovici demaraseră
negustorii înfloritoare în portul Brăilei? Care
au fost realităţile cotidiene cu care s-au
confruntat părinţii şi apoi cei 11 fraţi Minovici
în copilăria lor valahă? Câte repere ne-au
rămas din “amintirile istorice” ale primului
medic valah, Nicolae Kretzulescu, cu
doctorat finalizat în 1839 la Paris.
Traversând stepa valahă cu diligenţa a
întâlnit nu de rare ori bordeiele insalubre
ale ţăranilor sau popasurile negustorilor
de mangal în plin câmp cu căruţele lor
silenţioase. În drumul său de întoarcere
în ţară, în vara anului 1839, aflat undeva
între Câmpina şi Bucureşti, tânărul medic
a coborât din diligenţă pentru a se elibera
de strânsoarea îngrămădirilor de oameni
şi bagaje. Astfel a surprins doi negustori
discutând: “uite ce au ajuns azi feciorii de
boieri,unGolescucaremăsoarădrumurileşi
un Kretzulescu doctor!” În acel moment şi-a
dat seama că va avea de luptat nu numai
împotriva lipsurilor legate de inexistenţa
unui serviciumedical organizat, darmai ales
împotriva prejudecăţilor orientale. În vremea
când Nicolae Kretzulescu se născuse
(1812), vreme în care şi Ştefan Mina,
aromânul din Tetovo trecuse Dunărea cu
oile sale în Moldo - Valahia, “mijloacele de
comunicaţie, cel dintâi element de propăşire
a unei ţări, nu exitau deloc; şosele pe atunci
nu se pomeneau la noi, numele chiar de
“şosea” era necunoscut”.
În timpul deselor epidemii de ciumă, “în
Bucureşti morţii se scoteau noaptea,
auzeam carele încărcate trecând scârţâind
sub ferestrele noastre; stam toţi cu porţile
închise necomunicând cu nimeni, rudele şi
prietenii se vedeau pe fereastră, prin trăsuri,
proviziile se aduceau la poartă, unde până
a nu se întrebuinţa erau spălate şi afumate”.
(continuare =n pagina 10)
Rubric
a
îngrijit
]
de Lucia McNeff