Cu numai câteva săptămâni înaintea unor alegeri cruciale din Germania, cancelarul țării, ignorând protestele vehemente venite din Europa de Est, încheie un acord major pentru un gazoduct pe sub Marea Baltică ce întărește influența liderului rus asupra securității energetice a Europei, relatează Ziarul Financiar.
Dacă aceasta pare o descriere a ceea ce s-a întâmplat la mijlocul lunii iulie 2021, asta este pentru că în lumea politicii energetice germane, istoria chiar se repetă. Scena descrisă mai sus a avut loc în septembrie 2005. Cancelarul german Gerhard Schroeder era pe punctul de a pierde puterea în fața Angelei Merkel când a găzduit o ceremonie cu președintele rus Vladimir Putin în Berlin pentru a încheia un acord ce avea să devină cunoscut drept Nord Stream. Primul Nord Stream.
Putin nu s-a aflat în Berlin cu ocazia încheierii acordului dintre Merkel și președintele american Joe Biden ce a dat undă verde lansării celei de-a doua faze a proiectului, Nord Stream 2. Însă având în vedere că rușii sunt principalii beneficiari ai acordului, acesta ar fi putut foarte bine să fie prezent. Merkel l-a sunat totuși pe Putin. Nu-i este greu să ia legătura cu Kremlinul. Schroeder a primit între timp un post călduț și bănos la una din corporațiile-instrument de putere ale Moscovei.
Industria germană, cu o nevoie disperată de surse de energie ieftine, de încredere, iubește Nord Stream 2. Germania, care-și va opri ultimul reactor nuclear anul viitor și vrea ca până în 2038 să scoată din funcțiune toate termocentralele pe cărbune, are un mare deficit de umplut, având astfel nevoie de gaze naturale. Norvegia, care reprezintă 30% din sursele de gaze ale țării, vrea să sisteze extracțiile până în 2030, sporind astfel importanța Nord Stream.
Criticii proiectului spun că sunt o mulțime de alte căi prin care Germania poate obține gaze naturale, însă în ochii germanilor niciuna dintre acestea nu promit simplitatea și fiabilitatea Nord Stream.
Astfel, Germania este dispusă să-și pună sub presiune relațiile cu aliați cheie pentru a obține gaze ieftine. Interesant este de ce.
S-a scris mult despre atractivitatea mistică exercitată de Rusia asupra multor elite germane, însă când vine vorba despre Schroder și Merkel, factori mai prozaici sunt în joc.
Motivația lui Merkel pentru susținerea Nord Stream este mai complicată însă și pentru a o înțelege este nevoie de o privire înapoi la ceea ce s-a întâmplat în 2011. În anul respectiv, în urma dezastrului nuclear de la Fukushima, Merkel a decis să revină asupra deciziei sale inițiale de a prelungi viața reactoarelor nucleare germane. Astfel, Germania a ajuns în fața unei penurii de opțiuni de energie ieftină pentru industrie.
