Moneda europeană a trecut, vineri, de 4,81 lei și a ajuns la un nou maxim istoric, lucru care se va reflecta inevitabil în prețuri: de la alimente de import mai scumpe, facturi mai mari, rate mai mari pentru românii cu credite în euro până la locuințe și mașini mai scumpe. Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR, a explicat la Digi24 că, totuși, în raport cu celelalte monede ale țărilor vecine, leul s-a depreciat cel mai puțin.
În plus, fiind încă într-o perioadă de inflație, leul are zilnic un reflex pe piața valutara de a se deprecia în funcție de euro.
„Expresia maxim istoric e neavenită și neadecvată”, a spus Vasilescu.
„Luăm filmul de vineri de la BNR, leul s-a depreciat în medie toată ziua cu 0,60. În regiunea noastră – România, Ungaria, Cehia, Polonia – celelalte valute s-au depreciat cu valori între 1 și 2%, ceea ce înseamnă că leul a avut cea mai mică depreciere.
Asta merită să fie reținut.
De doi ani și cinci luni, de la 1 octombrie 2017 până în prezent, România a intrat într-un ciclu inflaționist care nu s-a încheiat, a avut un vârf în mai 2018. Deci, suntem în inflație, care a fost determinată de cauze internaționale, iar pe de altă parte de întâmplări din piața noastră, în primul rând de intervenția autorităților de reglementare care au scumpit prețurile – al energiei electrice, al energiei termice, al gazelor. Asta înseamnă că leul în inflație se depreciază față de el însuși, zilnic are un reflex pe piața valutară să se deprecieze față de euro. Asta e o depreciere minimă.
Cât privește mișcarea zilnică, trebuie să avem în vedere că acest curs leu – euro pentru care noi nu avem o țintă la BNR, avem țintă de inflație, dar nu avem țintă de piața valutară de leu – euro – el se mișcă în funcție de 11 indicatori, din care cel mai important e balanța comercială.
Câtă vreme lună de lună raportul dintre importuri și exporturi e mare în favoarea importurilor, importăm cu 1,5 mld mai mult, asta înseamnă că determinantă e intervenția importatorilor leul se depreciază ușor în fiecare zi.
Inflația, PIB, datoria publică, deficitul bugetar, piața politică, sunt alte determinante”, a explicat Adrian Vasilescu.
